Conferinte!

Grupe de Lucru!

Cursuri-Prezentari teme apicole!

Buckfast Romania - Reproducere regine.

Generalitati.

In acord cu toate principiile de selectie ,ameliorare si conservare ale geneticii zootehnice si in cazul apiculturii, performantele biologice sunt generate de zestrea genetica ,provenita atat de la matca cat si de la trantor.Aceasta precizare ,consideram ca este necesara mai ales in cazul unor entitati apicole care au pretentia ca difuzeaza material biologic de elita in rasa pura. Ferma de elita, prin definitie si implicatiile ei pragmatice,presupune identificarea unei populatii genice curate si cu cei mai inalti indicatori de performanta , care sa fie multiplicati selectiv prin imperecheri dirijate si controlate in vederea dezvoltarii si stabilirii unei populatii cu o modificare substantiala de progres a structurii sale genetice. Chiar daca vorbim de apicultura ,selectia, ameliorarea si reproducerea ,presupune aplicarea legiilor si principiilor de selectie ,deopotriva in tot sectorul zootehnic. Astazi in apicultura ,in toata UE si tarile civilizate, selectia se face atat pe linie paterna cat sip e cea materna. Aceasta precizare se face in contextul in care metodologia de selectie impamantenita in practica noastra nationala se face doar pe linie materna. Mentionam ca in toate institutele si in normele de selectie, ameliorare si reproducere din UE,asa cum am mai aratat mai sus,accentul selectiei cade deopotriva pe ambii reproducatori(mama-tata),cu un procent totusi mai ridicat dupa ultimele studii,pe linia paternala. Cand vorbim despre o buna matca noi nu vorbim numai de buna ei capacitate productive,ci de capacitatea ei de a imprima in descendenta, calitatiile si insusirile pentru care a fost selectata. Caci pe buna dreptate ,cea mai precisa metoda de predictie a valorii de ameliorare, a unui reproducator, este testul descendentei. Dar in conditiile in care , imperecherea este facuta la liber, si nu in cadrul unei statii de imperechere sau inseminarii instrumentale,si corelandu-se cu faptul ca fenomenul de imperechere al matcii este poliandric(imperecherea facuta cu mai multi trantori),fenomenul de predictie al reproducatorului femel,prin evaluarea propriei descendente (respective matcile fice), este extreme de arbitrar si cu un efect extrem de nepredictibil al reproducatorului femel. De aceea o importanta dimensiune in selectie,ameliorare in apicultura ,este rolul hotarator al trantorelui, datorita unicitatii si specificitatii structurii sale genetice care desi nu pare a fii un fapt de mare importanta ,vom vedea ca acesta prezinta intr-adevar un interes cu mare aplicabilitate in domeniul selectiei apicole.

Scurte considerati Genetice.

Cromozomii sunt structurile care contin genele unui organism.Albinele au 15 mii gene. Cele mai multe animale au in mod normal doua seturi de cromozomi .Un set vine de la mama,unul de la tata,ele se numesc diploide.Noi oamenii avem 46 de cromozomi, vom obtine 23 de la mama si 23 de la tata prin sperma. Albinele au un numar diferit de cromozomi, individul femeiesc,respectiv albina lucratoare si matca (intre ele din punct de vedere al structurii genetice, nefiind nici o diferenta),au 32 de cromozomi, 16 provin de la ovulul reginei si 16 provin din sperma trantorului.Individul de sex masculin,respectiv trantorele,provine dintr-un ou nefertilizat, deci ei au doar 16 cromozomi,care au fost in ou, si de aceea ei se numesc haploizi,pentru ca au doar un set de cromozomi. Se poate observa ca oul fecundat poate transmite doar jumatate din cei 32 de cromozomi, astfel regina poate transmite doar jumatate din genele ei descendentilor.Trasmitere care se manifesta in cel putin 65 de mii de ipostase.Fiecare ou contine o colectie unica din genele ei ,astfel incat fiecare ou este diferit.Ceea ce face ca din punct de vedere practic , orice selectie doar pe linie materna sa fie extrem de miscatoare,nesigura, asa cum s-a mentionat mai sus,nemaipunand la socoteala fonemenul poliandric al imperecherii si prin asta faptul ca orice familie este formata din subfamilii. Majoritatea dintre albine fiind surori vitrege si doar o mica parte reusind sa fie suprasurori,fapt de mare importanta intr-o crestere,reproducere.

Mai jos o reprezentare grafica a geneticii unui stup - 65.000 ipostaze a reginei.

Dupa Pr. Job van Praagh

Acum,trantorii pe de alta parte,au doar 16 cromozomi astfel incat fiecare spermatozoid va contine doar genele trantorelui, aceasta inseamna ca fiecare spermatozoid de la un trantore este exact identic cu ceilalti,ei fiind clone.Acest lucru este diferit fata de cele mai multe animale, in cazul carora fiecare spermatozoid este unic ,la fel ca fiecare ovul. Asadar, daca toti spermatozoizii de la un trantor sunt identici, acest lucru inseamna ca albinele lucratoare au 50% zestre genetica a reginei si 100% de la trantore.El ,trantorele fiind o copie fidela a unui ipostas doar al mamei lui-trantorele nu are tata ci doar bunic.De aici importanta colosala a unei selectii a famililor de tata si incrucisarea acestora intr-o imperechere dirijatata si controlata.

DESCRIEREA PRACTICA A SELECTIEI SI REPRODUCERII

A. DESCRIERE LOGISTICA

1. Stupul

Dupa mai multe incercarii ,am ajuns la concluzia finala, ca datorita specificitatii spatiului nostru geografic ,doar inseminarea instrumentala poate oferii garantia unei imperecherii dirijate si controlate, vitala pentru un program de selectie in apicultura. Stupina noastra are un numar de 400 familii albine si fiecarei familii ii corespunde un nucleu permanent. Familiile de albine sunt adapostite in cuiburi de 11 rame Dadant la care se adauga caturi de ½ in sistem telescopic, dupa nevoile fiziologice de dezvoltare.

Pentru exemplificare-o lada goala

2. Nucleii

Nucleii sunt pe rame de ½ Dadant din lungime,pe 6 rame cu hranitor,sunt adaptati pentru imperecherea reginelor in sistem Inseminare Artificiala , respectiv aceste regine nu vor putea iesii niciodata afara ,impiedicate fiind de ochiul cu gratie Hanemann care se afla in fundul dublu al nucleului. Lumina trebuie sa patrunda cat mai putin prin acest orificiu ,pentru ca matca sa nu fie excitata de lumina si in incercarea ei de a razbate prin gratie ,sa se raneasca.

Va urma POZE!!!

3. Boxele cu trantori.

 

Acestea sunt de o mare importanta in vederea adapostirii famililor surori tata.Familiile de tata necesita un management de ingrijire diferit fata de celelate colonii. Cea mai mare provocare este mentinerea trantorilor pe tot parcursul sezonului , intr-o deplina captivitate(nici un trantor nu are voie sa iese afara si nici un trantor strain sa intre inauntru) pe de o parte ,si pe de cealalta parte ,provocarea de ai mentine intr-o forma fizica foarte buna.Deasemeni foarte importanta este varsta trantorilor,se poate observa ramele de trantor din imaginea de mai sus ca ele sunt marcate cu perioada in care au fost depuse oualor de trantor. Aceste lazi sunt echipate cu un fund detasabil inalt care la jumatatea inaltimii se gliseaza o gratie Hanneman metalica ,pe toata suprafata corpului.Problema intampinata de cei mai multi crescatori din Europa, aceea prin care, trantorii find atrasi de lumina de la urdinis, se indeasa in gratie ramanand captivi si murind apoi acolo,a fost rezolvata de subsemnatul,prin inovarea “camerei de zbor a spatiului fals”.Boxa inchisa formata din 12 respectiv 8 familii permite accesarea acestor familii in orice perioada a zilei ,in vederea prelevarii trantorilor si apoi a transportarii lor pentru recoltarea spermei in laborator.

4.Laboratorul

 


Este dotat si utilat cu cel mai performant instrumentar in materie.Lucram cu seringi de cea mai mare capacitate , care permit interschimbabilitatea capilarelor de sperma ,in timpul procedurii. Capilarele detasate permit etansarea lor in vederea pastrarii pe termen scurt (cateva saptamanii), sau lung(1-9 luni-banca genetica), printr-un aparat care mentine sperma la o anumita temperatura si conditii aseptice.
Spatiul laboratorului este aclimatizat la 25-27 C, in vederea unei optime operatiunii a inseminarii(similara cu temperatura mediului exterior la momentul zborului nuptial). Laboratorul este deasemenea dotat cu patru incubatoare , cu o capacitate de 90-120 botci fiecare.Desi sunt construite artizanal ,lucreaza cu o precizie de 0,1 grade si permit introducerea directa a barei de crestere.

METODOLOGIA PROPRIUZISA


CRESTEREA REGINELOR.
Dupa mai multe cautari , incercari si experiente , de a identifica cea mai buna metoda de crestere a reginelor , putem spune ca metoda domnului Jos Guth(un mare crescator din Luxembourg), ne-a multumit cel mai mult. Eficienta, rapida, productiva si respecta cele mai inalte cerinte biologice de crestere.
Pe scurt:
Faza 1.Pregatirea Starterului
Pentru crestere folosim un  model de stup cu fund detasabil +corp+ gratie Hanneman+cat+podisor- hranitor+capac.

Deschidem stupul pentru a identifica rama cu matca

Dupa ce am identificat rama cu regina aducem un fund nou pentru a aseza tot cuibul (corpul de Dadant) peste fundul nou, din partea dreapta.

Corpul cuibului asezat pe noul fund

In aceasta faza aproximativ toata albina din cuib a fost scuturata in catul care a fost asezat pe fundul de baza al familiei initiale

Mai jos exemplificare cu albina!

Stupul starter inainte de a fi format.

Stupul starter in forma finala.

Toata masa de albina culegatoare si aproximativ toata albina doica este condensata pe spatiul restrans al catului,fara puiet si cu posibilitatea nestingherita de zbor dupa apa si polen(foarte important)

La mai putin de o ora starterul construit in modul acesta(fara nici o urma de puiet)va intra in"ora de aur a lui Guide"-adica intreaga populatie a stupului intra intr-o agitatie generala , linistindu-se odata cu introducerea poteraselor.

Din cat ridicam doua trei rame, care vor fii inlocuite de ramele de crestere , de obicei 40-50 poterase cu larve de o zi , transvazate pe uscat.

Transvazare!

Pe toti leati de crestere se va nota linia de provenienta si data transvazari.


Nota: Daca ramele de crestere urmeaza a fii transportate este recomandabil sa fie invelite in prosoape curate si umede, pentru a impidica sau prevenii uscarea larvelor in poteras.
Albina de pe majoritatea ramelor de puiet sunt scuturate in catul cu ramele de crestere. Ramele din cuib vor fii reasezate in vechiul corp Dadant , care pe langa fund vor primii un podisor tip hranitor si un capac. In hranitor se vor pune 200-300 ml de apa si acesta va fii pozitionat la umbra. In catul care a fost asezat pe fundul stupului , pe langa toata masa de albine doici  scuturata  se va strange toata albina care a zburat. Astfel vom avea un spatiu destul de restrans , cu o masa de cel putin 3,5 kg albine care poate zbura nestingherite dupa apa si polen si care nu are nici un  fel de puiet(foarte important). Operatia dureaza intre 3-5 minute, de obicei acceptarea este de 80-90% uneori aproape 100%. Nu hranesc in timpul cresterii , ci doar cu una doua zile  inainte  de pregatirea starterului. Explicatia este una simpla: doicile trebuie sa fie hranite inaintea cresterii , pentru ca in timpul introducerii poteraselor sa se concentreze pe crestere si nu pe mancare(stiindu-se ca albina este una dintre cele mai lacome vietati).Dupa doua serii respective 48h, stupul este refacut si poate fii folosit din nou dupa o saptamana.
Avantaje:acest tip de starter, nu trebuie sa primeasca continuu o masa de doici, intrucat avand o evolutie normala in stup se gasesc echilibrat toate categoriile sociale .Si  poate fii folosit accelasi stup pe tot parcursul sezonului.

Nota: Noi in primavara alegem 5-6 familii care intuitiv consideram noi ca sunt cele mai bune doici, adica stupi care ar starta cel mai bine.Dupa prima incercare stupii care au ingrijit cel mai bine si cele mai multe poterase vor fi retinuti pe tot parcursul anului ca stupi starter. De obicei in jur de 2-3 bucati.

Rezultatul unei serii de crestere starter pregatite pentru introducerea in finisor.


Faza 2. Finisorul


Toti stupii nostri au gratie Hanneman intre cuib si cat. Prin urmare dupa 24h se verifica ramele cu poterase din starter si cele acceptate vor fii transvazate in finisor. Finisorul nostru este practic orice familie bine populate din stupina. Se ridica o rama din cat si se aseaza rama de crestere.Nu se recomanda in finisor mai mult de 20 de poterase. Matca este impiedecata sa ajunga la rama de crestere si in cat se afla o masa consistenta de albine doici , care ingrijesc perfect botcile.Inainte de inchiderea botcilor verific gradul de umplere a poteraselor cu laptisor de matca. Eu lucrez pe NIcot si corect este ca cupula sa fie plina de laptisor.De altfel o buna crestere se verifica prin aceea ca dupa eclozionare, botcile trebuie sa mai prezinte un rest consiferabil de mancare, care sa ateste concluzia ca a avut mancare din belsug.

Daca introduc leaturile de crestere in finisori cu mai multe caturi intotdeauna ele vor fi asezate in primul cat de stransura situat deasupra cuibului.

Rama de crestere este introdusa in finisor pentru 4 zile.

La a noua zi , deci dupa inchiderea botcilor, acestea vor fii prevalate si introduse in incubatoare. Aici vor petrece 6 zile ,pana la a 15-a zi(cu o zi inainte de eclozionare) ,in conditii perfecte de temperatura si umiditate.La a 15-azi voi fii introduse in nuclei. Botcile ce vor fii introduse in nuclei pentru inseminare instrumentala vor fii verificate dupa doua –trei zile si vor fii marcate cu placate numerotate din doua motive:

a) pentru o sigurnata a evidentei lor deplina,

b) pentru a impiedica eventual evadare a reginelor prin gratia Hanneman, intrucat stratul de chitina este inca moale.

MATERIALUL DE CRESTERE.


Reginele noastre sunt mentinute in crese sau gradinite , de dimensiuni relative medii, pentru a prezerva vitalitatea reginelor. Foarte important, larvele de o zi trebuie sa fie foarte bine ingrijite, inca de la primele ore ale stadiului de larva.Intr-o unitate biologica mica este foarte usor de indus o stare de bogatie alimentara ,chiar si printr-o cantitate mica de hrana. La un stup normal , daca ii administram cateva zile, unu –doi litrii in sezonul activ, nu inseamna mare lucru, dar administrand unu-doi litrii la un nucleu mediu ca al nostru, larvele se vor afla pe un pat generos de sucuri nutritive inca de la primele minute ale stadiului larvar.

METODOLOGIA DE SELECTIE


Atunci cand vorbim  despre selectie in apicultura, nu putem vorbii decat intr-o formula in care atat linia materna , cat si cea paterna este supusa celor mai riguroase criterii de selectie si atunci cand imperecherea este controlata si dirijata. Chiar daca sunt constient ca aceasta fraza sau idee am repetat-o foarte des , este pentru a intelege importanta acestui fapt capital ,in incercarea oricarui program de crestere a unui material reproducator. Asadar atunci cand stabilim o arie genetica de la care dorim sa pornim si apoi sa lucram, trebuie sa inchidem o anumita populatie genica.

Mai jos sunt prezentate doua poze dintr-o familie tata.

Intr-o crestere dirijata si controlata omogenitatea rasei este evidenta, fenotipul difera desigur in fuctie de tulpina si infuzie.


Noi dupa mai multe experiente am ajuns la concluzia ca doar inseminarile instrumentale pot oferi rigoarea  stintifiica si experimentala a unei reproducerii asistate.Cand vorbim despre selectie in orice domeniu zootehnic,trebuie sa facem vorbire, intr-un mod direct si indirect , despre genetica.Si cand vorbim despre genetica vorbim despre probabilitati si ponderabilitati. Pe multi si prea des descurajeaza aceasta realitate :”Daca gentica este  o aruncare cu zarul, atunci mai bine merg pe mana hazardului”. Replic la aceasta atitudine cu motivatia cu care am raspuns la remarca unor crescatori dezamagiti de demersul greoi , anevoios a unui program de selectie si ameliorare: imaginati-va ca in mana stanga, care reprezinta selectia naturala aveti un zar de la 1-5 , arauncandu-l  va putea cadea: 2, 3 sau poate 5 etc, in mana dreapta avem un zar de la 1-10 care reprezinta reproducerea asistata, aruncandu-l va putea sa cada :4,1, 6,9 sau 10 .Acum, sa presupunem ca avem 30 de stupi  pe mana stanga  si 30 de stupi pe mana dreapta, prin urmare vom arunca cu zarul de la 1-5 de 30 de ori si va reiesi o medie , de asemeni vom arunca de 30 de ori cu un zar de la 1-10 si va reiesi o alta medie. Categoric , daca vom compara cele doua medii obtinute in cazul stupilor selectionati , media este cu mult mai mare.

Inseminam instrumental 350-400 de regine anual care sunt adapostite in nuclee de marime medie.Acesti nuclei in luna septembrie sunt investigati in ceea ce inseamna cantitatea de albina  si rezerva de hrana , pentru a se echilibra si complecta .Totodata se inregistreaza primele observatii preliminare cu privire la vitalitate albina, puiet, docilitate si modul general de organizare. In primavara, luna aprilie, se efectueaza o evaluare finala a nucleilor in vederea stabilirii reginelor care vor parasii aceasta etapa de prima evaluare si vor popula familile de productie. De obicei din cele 350-400 regine vor parasii acest stadiu preliminar de evaluare in jur de 150-200 regine. Matcile din familile de productie care vor fii ridicate in vederea inlocuirii , vor popula si dezvolta nucleii pana la momentul renuntarii totale la servicile lor si introducerea botcilor pentru cresterea din anul in curs.  Practic are loc o jonctiune a matcilor, nuclu-familie productie, familie productie-nucleu.
Recomandare: Reginele care vor fii sacrificate nu le striviti si aruncati pe jos in jurul stupilor. Caci albinele le vor gasii si ve-ti creea agitatie. Le striviti si le pune-ti in afumator.

Aceste regine din familile de productie pe parcursul unui sezon vor fii observate si evaluate  potrivit Criteriilor de Selectie (vezi sectiunea- Criterii de Selectie).
Nota: Datorita practicilor actuale, reginele fertilizate in acest mod vor putea avea exact acelasi regim de viata ca a unei regine imperecheate natural. Am dorit sa mentionez acest fapt ca o preintampinare a mitului de pe “piata”, conform caruia aceste regine trebuie mentinute pe tot parcursul vietii in unitati biologice mici.
In anul urmator , in luna martie-aprilie, reginele care au obtinut cele mai mari punctaje(de obicei10-15/ linie), vor fii retrase in “gradinita” sau “cresa” , in vederea prezervarii vitalitatii lor si in anul in curs vor fii reproduse din fiecare cate 30-40 fice. Aceste fice se vor imperechea cu doua-trei  liniii tata(familii surori tata=trantori verisori). Ulterior, se stabilesc loturile de regine fice-surori care au inregistrat cele mai bune punctaje pentru a se identifica cele mai bune regine . Asadar in concluzie, o regina trebuie sa indeplineasca urmatoarele atribute:

-sa aiba o ascendenta cunoscuta de cel putin patru generatii mama-tata.

-sa confirme cel putin un an in productie.

- sa prezinte capacitatea de a imprima in descendenti insusirile sale.

Ceea ce am descris mai sus este procedura , tehnica standard de selectie si reproducere pe linie de mama si care ofera perspective unui program de lunga durata , datorita incidentei destul de mici a fenomenului de homozigotie(consagvinizare). Practic poti selecta dirijat, in cadrul unei populatii genice inchise, trasaturile dorite pe termen lung.

Liniile de tata comporta o procedura mult mai laborioasa pe care nu o voi dezvolta aici.
Mai jos , voi prezenta pe scurt alte trei  practici cu care eu lucrez,ce-i drept, in conditii genice deosebite:

  1. Inseminarea cu sperma de la  un singure trantore

Atunci cand consider ca o anumita populatie genica (o colonie dintr-o anumita linie, numita si genetic “exceptie pozitiva”), care este  omogena  si stabila, in cadrul aceleiasi linii sau intre doua linii diferite , stabilesc o incrucisare, imperechere, intre o matca si un singure trantore. De ce? Se cunoaste ca imperecherea naturala este poliandrica, adica imperechere cu mai multi trantori. De obicei intre 8-12 trantori.Acest fenomen are ca si consecinta un grad foarte ridicat de heterogenitate(diversitate genica).Aceasta situatie se traduce dintr-o consecinta genetic reproductiva prin faptul ca fiecare familie e formata din subfamilii.Respectiv mama este comuna tuturor lucratoarelor si tati diferiti. Rezultatul este ca cea mai mare parte a albinelor ( si deci a materialului de crestere), sunt surori vitrege si doar o mica parte sunt surori bune sau suprasurori.
Consecinte practice:cand avem in fata rama de puiet , din care urmeaza sa prelevam larvele de o zi pentru crestere, noi vom avea un numar de larve , cu un continut genetic foarte diferit. Fapt care va conduce la o evaluare a rezultatelor foarte arbitrara. Daca la aceasta realitate se mai adauga si situatia in care aceste fiice se vor imperechea la liber, natural(asa cum se intampla de obicei), evaluarea este aproape imposibila.
Inseminarea cu un singure trantore va conferii siguranta ca toate albinele lucratoare sunt suprasurori, deci ca materialul reproducator este omogen.Aceasta tehnica o aplic doar intr-un program pe termen scurt si are o tinta imediata si precisa. Aceste regine datorita cantiatii mici de sperma injectata, de aproximativ 1 microlitru sperma si deci a unei si mai mici cantitati de sperma stocata in spermateca , vor fii mentinute in unitatii biologice mici, doar in vederea reproducerii.

2. Inseminarea cu sperma dintr-o spermateca

Aceasta tehnica o aplic in general foarte rar, datorita gradului de dificultate foarte ridicat al procedurii. Tehnica o folosesc cu precadere cand doresc sa induc intr-un material genetic dat , intr-un timp foarte scurt , o stare foarte ridicata de homozigozitie(consagvinitate).Consagvinitatea necontrolata la albine este foarte paguboasa , riscanta, datorita fenomenului alelelor de sex homozygote,fapt care se traduce in manifestarea practica prin lipsa vitalitatii puietului(circa 50% goluri de puiet-puietul lacunar).Tehnica presupune identificarea unei regine cu o insusire sau insusiri care urmeaza sa fie puternic condensate.Se reproduce din ea o regina fiica , se omoara mama si se recolteaza sperma din spermateca acesteia si se injecteaza in fiica. Din fiica astfel fertilizata se reproduce o alta fiica , se omoara din nou mama si se injecteaza sperma in nepoata. Ajungem astfel la un grad de consagvinitate in doar trei generatii , pe parcursul unui sezon , de 95,5%.Aceasta procedura se poate executa pe doua linii diferite si apoi pot fii combinate intre ele. Rezultatele se evidentiaza mai pregnant in F2 , F3.
3.Autofecundarea
O regina virgina mentinuta in conditii de nucleu inchis,( pentru inseminare instrumental), dupa 10 zile de la eclozionare este supusa de doua ori , timp de 5-10 minute narcozarii cu CO2.De regula dupa 8-12 zile , regina depune o ponta exclusiv de trantori. Cand trantorii fii sunt maturi regina se retrage din nucleu si este mentinuta cateva zile in cusca pentru a oprii dezvoltarea oualor si pentru a provoca o involutie a ovarelor.Apoi matca o insamantez cu cantitati mici de sperma , dand curs procedurii normale de inseminare. Doua sesiuni de 3-4 microlitri de sperma sunt suficiente pentru a obtine un grad mediu de umplere a spermatecii(2-2,5 milioane spermatozoizi). Dupa 4-7 zile reginele depun oua fecundate intr-o proportie de aproape 100% gradul de consagvinitate fiind de 87,5%.


Personal lucrez cu toate aceste tehnici in special pe programul de selectie,VSH(Varroa Sensitive Hygenic)si HYG+.
Mai jos prezint un tabel cu combinatii,perioade si grade diferite de consagvinizare, cu mentiunea ca toate aceste combinatii se pot realiza doar prin inseminare instrumentala.


Sistemul de imperechere

Imperecherea efectiva

Generatii

 Perioada in Zile

Grad de consagvinizare

Retroincrucisare cu gamet identic

Fiica cu propriul tata

5

130

98,5%

Autofecundarea

Matca neimperecheata cu fiu propriu

2

130

87,5%

Frati si surori

Matusa-nepot

2

124

78,1%

Mama-fiica

Frate-sora

3

126

75%

Matusa-nepoata

Verisoare grad 1

3

126

68,8%

Bunica-nepoata

Unchi din partea mamei cu nepoata

4

132

68%

Descendenta parintelui mai varstnic

Matci successive cu un trantore de la o matca unica

4

119

73,4%

 

Metodologia de crestere, intretinere si selectie a coloniilor de tata.


Complexitatea acestui capitol ,din punctul meu de vedere, este cel mai ridicat dintre toate temele legate de selectia si ameliorarea apicola. Datorita persoanelor neavenite , ipocrite si care fac doar un management al impresiei pe tema cresterii,selectiei si ameliorarii apicole, imi rezerv  dreptul de a publica aceste informatii. Experienta personala mi-a dovedit ca acest lucru ofera o buna protectie impotriva “vanzatorilor de vise”.
Aceste proceduri si tehnici sunt impartasite celor care se dovedesc de buna credinta si care sunt organizati in grupe de lucru cu care noi colaboram .