Conferinte!

Grupe de Lucru!

Cursuri-Prezentari teme apicole!

Buckfast Romania - Proiecte SMR/VSH

Stimati apicultori va rog sa parcurgeti cu mare atentie, parte a materialelor propuse pentru a va face o idée despre cea mai mare “fierbere” stiintifica apicola care a fost vreodata in Europa si America.Ca unul care fac parte din aceste cercuri de cercetare as dorii sa impartasesc cu dumneavoastra o parte din informatiile , conceptele si practicile cu care lucram in aceasta mare provocare a efortului colectic-VSH(Varroua Sensitive Hygenic).Din pacate la noi in tara interesul,( pe aceasta tema), apicultorului de rand , dar si institutiilor este extrem de sters , fara a realiza cu adevarat pericolele unui colaps iminent .

Mai intai cate ceva despre Varroua: Varroza este o boala parazitara grava a colonilor de albine.Albinele si puietul sunt atacate simultan. Varroua Destructor –agentul responsabil bolii a fost descoperit in 1904 la albina Indiana –“Apis Cerana”(va rog retineti aceasta rasa pentru ca vom mai reveni in prezentarea noastra). Acarianul de sex feminin are 1,2 mm lungime si 1,6 mm latime , un corp exterior bombat .

Atentie , culoarea este aproape alba in procesul de metamorfoza, apoi maro si mai tarziu la maturitate , maro-roscat inchis.Suprafata corpului acarianului prezinta un mare numar de fire de par. Cele patru perechi de picioare sunt scurte si puternice terminandu-se cu niste ventuze . De aceea adera foarte bine la albina si cu greu poate fii indepartat.

Atentie, acarienii isi petrec cea mai mare parte a vietii in puiet, iar pe albine se stabilizeaza cu precadere pe partea ventrala. De aceea atunci cand observam usor acarienii pe partea dorsala(pe spate), avem de a face cu o infectie deja mare. Picioarele acarienilor joaca un rol olfactiv, cea mai importanta parte a corpului este aparatul bucal , prevazut cu o trompa cu care inteapa tesuturile moi de la nivelul segmentelor ZXabdominale a albinelor sau a nimfelor.

Masculul Varroua este mult mai mic decat femela, are 0,85 mm lungime si 0,8mm latime.Deci corpul este aproape rotund de culoare galben pana la gri.Masculii nu pot parazita intrucat trompa o folosesc pentru transportul spermei.

Reproducerea acarianului.

Cu putin timp inainte ca puietul sa fie copertat(capacit), femela de sex feminin patrunde in celula.Capusa aluneca in celula si se stabileste in sucul alimentar al larvei, se presupune(potrivit ultimelor studii),ca acarianul pentru o prima perioada manifesta o atitudine protectoare pentru puietul gazda.Aceasta situatie se mentine pana cand incepe perioada de metamorfoza a larvei si spatiul din celula se limiteaza.Acum acarianul femel suge din hemolimfa larvei si este stimulata activitatea ovariana. In acest fel se sincronizeaza dezvoltarea acarianului si a albinei-trantor.Dupa aproximativ 70 de ore femela depune primul ou.Primul ou este intotdeauna de sex masculin, deoarece dezvoltarea si maturitatea sexuala dureaza mai mult decat la acarianul femel. Acest ou este urmat de alte 4-5 oua, de sex feminin, la interval de 30 de ore.Dupa incubatie se trece prin etapa de nimfa, hranindu-se repetat cu hemolimfa gazdei . Imperecherea acarienilor are loc in celula gazdei inca neclozionata.Dupa imperechere masculul frate moare ,(interesant la acesti acarieni se supenda intr-un fel legile homozigozitiei-consagvinizare). Astfel la momentul decopertarii celulelor , eclozionarii albinelor-trantorilor, din aceea celula ies pentru un nou atac parazitar mama si patru cinci fiice reproductive.Masculii nu pot supravietuii in afara celulei de puiet .

Partea practica a materialului.

Noile cercetari arata ca Varroua este principalul purtator al bolilor virale.De aceea pe buna dreptate se spune ca Varroua deschide “portile” pentru multe boli . Mai jos aveti principalele boli virale produse de Varroua:

Virus-DWV=virusul aripilor deformate

-ABPV=virusul paraliziei acute

-SBV=virusul puietului in sac

-KBV=virusul Kaschmir

-IAPV=virusul paraliziei acute israieliene

Acarianul injectand si apoi sugand din hemolimfa albinei lasa practic fara posibilitatea de aparare sistemul imunitar propriu al albinei.Impotriva bolilor virale nu exista tratament.De ce? Virusurile sunt particule organice mici cauzatoare de boli. In esenta ele constau dintr-o informatie genetica (AND sau ARN), si un pachet de proteina.Acest pachet imbraca informatia genetica si permite “inselarea” sau “mintirea”, celulei gazada (infectie), informatia genetica o data ajunsa in interiorul celulei incepe sa se multiplice si sa bruieze programul celulei. Ce putem face? Facem tratament respectand cu strictete schemele prevazute?!Oare este chiar asa?Acestei viziuni simpliste i se opun urmatoarele fenomene, de acum cuantificate stiintific.Chimioterapia apicola, in timp, se intoarce impotriva intentilor noastre initiale.Tratamentele chimice nu fac decat sa erodeze sistemul imunitar al albinei , conducand odata cu trecerea timpului la o selectie indirecta a unei albine sensibila la factorul Varrozei si deci a bolilor , pe de o parte, si de pe cealalta parte la un Varroua Desctructor tot mai adaptat si rezistent la factorii de microclimat intern al stupului. Pentru o posibila perspectiva de rezolvare putem privi cu atentie natura.Relatiile parazit-gazda sunt foarte frecvente in natura, in aceasta relatie nonreciproca beneficiile parazitului au ajuns sa fie in detrimentul gazdei .Gazda incearca sa dezvolte mecanisme prin care sa reduca influenta distrugatoare a parazitului.Interesant ca parazitul in mod natural nu se opune cu vehementa , pentru ca o gazda moarta nu este in interesul parazitului. In practica s-a demonstrat ca aceasta tendinta la o categorie de albina , este destul de pregnanta incat albina creeaza o rezistenta la Varroza.Adica aceste albine reusesc sa mentina presiunea parazitozei la un nivel scazut , fara manifestari ale unor boli virale sau bacteriene, avand mai tot timpul aspectul unor albine sanatoase si productive. Acest demers a inceput mai serios in momentul in care America , dar si parte a Europei , au inregistrat pierderi masive a coloniilor de albine.Dupa nenumarate studii prestigioase una dintre cele mai larg acceptate concluzii a fost efectul distrugator al influentei Varrozei. Drept pentru care o parte dintre institutiile de profil din Europa si America , au inceput diferite studii in acest sens. Curand si-au dat seama ca o parte a coloniilor, intentionat infestate , (400-500 colonii la dispozitie anual pentru experimente), reuseau sa supravietuiasca fara tratament , in schimb alte familii sucombau pe parcurs. Cum? De ce? O parte din aceste familii reuseau datorita unor caracteristici genice specifice sa identifice celule infestate cu Varroza , sa decoperteze si apoi sa devoreze nimfa infestata. Suportul organic nemaiexistand de acum ,nici Varroua nu mai reusea sa –si urmeze ciclul firesc de reproducere.

Urmariti mai jos cateva imagini si filmulete:

Acarianul femel matur

Stadii de acarieni eclozionati

Mai jos aveti o reprezentare a doua categorii de albine: in partea stanga se poate observa un ciclu de dezvoltare al albinei si Varrozei intr-o forma clasica. In partea dreapta este reprezentata capacitatea unor albine care intrerup ciclul reproductiv al Varrozei in stadiul de nimfa al albinei .Nimfa infestata este identificata,decopertata,scoasa afara si devorata.

In filmuletele de mai jos aveti o reprezentare video a imaginilor de mai sus.

Varroa-Sensitive Hygiene from Jeffrey Harris on Vimeo.

Prin selectie s-a demonstrat ca aceste familii au reusit in conditii similare cu lotul martor, sa numere aproximativ cu 70% mai putin Varroua fara nici un fel de tratament.Aceasta realizare s-a extins si preluat de unele cercuri apicole din Europa.

Buckfast Europa-Proiect POOL VSH

Calitate membru.

Este foarte greu sa selectezi si sa reproduci o anumita insusire genica pe un numar limitat de familii albine=combinatii genice care se epuizeaza foarte repede.Deasemeni este foarte greu , la un numar limitat de familii albine, sa selectezi o insusire si sa mentii celelalte caracteristici selectate intr-o stare de echilibru.Astfel putem ajunge la colonii selectate care poate au un caracter SMR-VSH , dar ajung sa fie roitoare, neproductive sau foarte agresive. Drept pentru care s-a initiat acest proiect numit POOL.Numele lui vine de la Bazin, adica depunerea unei anumite cantitati de sperma , provenite de la diversi crescatori, din diferite tari, de la familii tata selectionate pe aceasta trasatura SMR-VSH, la un loc , mixarea spermei pana la o buna omogenizare si apoi inseminarea spermei mixate in regine fiice provenite din acest program.Selectarea celor mai bune familii cu caracteristici SMR-VSH , din mai multe stupine de catre mai multi apicultori este provocarea acestui proiect. Ne bucuram ca putem face parte din acest proiect si vom muncii serios pentru a consolida succesul cu partea care ne revine, acestui demers stiintific.

Jurgen si Pr. Job van Praagh, eu si o mica parte din grupa marcand o zona de puiet la care i s-a aplicat testul PIN si testul termic.

In partea stanga sus se poate observa o mica floricica de puiet decopertat in doar 20 de ore de la intepare.

Am aplicat procedura test, asteptam rezultatele!

Deplasati la o alta stupina aplicand acelas test.

Impreuna dezbatem rezultate si ne propunem noi obiective.

Facand teste pe material biologic in prealabil refrigerat.

 

Alte proiecte europene pe VSH initiate si conduse de Arista Bee-Olanda

1. Proiectul Scanner Varroua

Scopul acestui proiect este gasirea unei modalitatii fiabile de masurare a infestarii Varroua.Pentru a determina nivelul de rezistenta Varroua este de o importanta majora gasirea unei solutii ,de a masura fidel cantitatea Varroua(nivelul de infestare).

Metode practice propuse:

-numararea acarienilor morti pe placa fundului anti-varroua

-numararea acarienilor pe un esantion de albine(prin metoda spalarii cu detergent de vase sau zahar pudra)

-stabilirea cuantumului infertilitatii femelelor de Varroua in puiet

-determinarea nivelului de indepartare a puietului infestat de catre o grupa specializata de albine

Propunerea modalitatii de punere in practica ,ar fii achizitia unui scanner in scopuri de cercetare si dezvoltare, la un pret rezonabil.Testul pilot ar consta in investigarea,”vizualizarea” acarienilor Varroua in puiet si stabilirea cu acuratete in felul acesta al rezistentei familiilor de albine . Si deasemeni automatizarea interpretarilor prin dezvoltarea unui software.

2.Proiectul Markeri Genetici

Selectarea familiilor rezistente Varroua prin utlizarea de markeri genetici.Pentru un program de reproducere a albinelor rezistente la Varroua, in prezent este posibil numai prin investigarea fenotipului: masurarea comportamentului real de rezistentaVarroua-indepartarea puietului infestat-direct sau indirect prin masurarea cresterii populatiei de Varroua in colonie. Selectia albinelor rezistente la Varroua, ar putea fii mult mai usor daca am avea o buna intelegere a geneticii implicate si ar trebui markeri moleculari pentru a identifica acele colonii cu gene potrivite. Se lucreaza la dezvoltarea unui test de marker, care sa fie capabil sa identifice zonele celor doi cromozomi responsabili de rezistenta Varroua.

3.Proiect Albina inzestrata nativ cu lupta impotriva Varrozei

Proiectul isi propune identificarea si reproducerea selectiva a familiilor de albine care identifica si decoperteaza puietul infestat , dar si familiile de albine care au tendinta pregnanta de a se curata albina pe albina de acest parazit. Cea mai buna rasa candidata , ar fii Apis Mellifera Cerana.S-a putut observa la aceasta rasa ca nu inchide, capaceste integral celula ci lasa(bineinteles imperceptibil ochiului liber),un mic orificiu in centru.Cand larva este prea puternic infestata inchide celula sigiland-o si atat larvele cat si acarienii vor muri.Deasemeni s-a putut observa ca atunci cand pe o albina paraziteaza Varroua , incearca sa o decapuseze pe surata lor muscand si mestecand Varroua.

4.Proiectul celulelor si albinelor mici

Proiectul se bazeaza in special pe presupozitia multor cercuri de apicultori care sustin ca folosirea curenta a dimensiunii celulei de 5.4mm nu este natural.De decenii in apicultura sistematica , prin folosirea ramelor s-a fortat distanta intre rame si prin marirea continuu a celulei, a avut ca efect marirea albinei.Fenotipul a influentat genotipul. Crezandu-se ca o albina de mai mari dimensiuni poate inmagazina si transporta mai mult nectar, deci o albina mare=productivitate mai mare. Celula de dimensiuni mai mici,4.9 mm este considerata de catre unii a avea un efect benefic pentru familiile de albine in ceea ce priveste cresterea mai lenta a populatiei de Varroua.Un cuib format cu faguri mai apropiati formeaza un cuib mai cald, cu un ciclu mai scurt de incubatie, ceea ce conduce la o perturbare a ciclului Varrozei-ficele de Varroza au o incidenta mai mica de a devei mature.Si albinele ar avea mai mult timp pentru un comportament igienic.Deci proiectul v-a dori sa valideze sau nu , daca familile adapostite in stupi cu rame avand celule mici, poate lupta cu mai mare succes impotriva Varrozei.

5.Proiect -Pastrarea spermei si a oualor pe termen lung.

La un moment dat intr-un proiect de selectie se intalnesc fenotipuri si genotipuri foarte valoroase.Mentinerea unui astfel de material genetic apicol este o provocare. Proiectul isi propune conservarea pe termen lung a materialului biologic provenit de la familii cu insusiri genice deosebite , in eventualitatea reeditarii unor diverse combinatii (incrucisari), care s-au dovedit a fi de succes. Din pacate ciclul de viata al trantorelui si a reginei este foarte scurt, situatie in care materialul biologic generat de ei se pierde repede si pentru totdeauna.Mentinerea pe termen scurt sau mediu a spermei este de acum o practica curenta.

Provocarea este mentinerea spermei si a oualor pe un termen lung. Cateva progrese realizate de SUA si Germania sunt promitatoare.A lucra cu un aparat ce mentine sperma 9-10 luni este de acum uzual,insa proiectul isi doreste mentinerea oualor si a spermei pe un termen de cativa ani la fel ca si la celelalte specii(taur,berbec,vier etc.).

Jurgen Brausse, in Germania, impreuna cu sprijinul unei companii veterinare a facut progrese remarcabile in acest sens.

6.Proiect-Reproductie, selectie, distributie.

Proiectul tinta isi propune reproductia, selectia si distribuirea de material reproducator productiv, sanatos si rezistent la Varroua Destructor .Mai multe rase si linii de albine au fost identificate cu trasaturi favorabile de rezistenta la Varroua. Aceste populatii par a avea anumite niveluri de rezistenta Varroua , care s-au dezvoltat ca urmare a unei presiuni constante a acarianului la care au fost supuse aceste familii si care nu au beneficiat de nici un tratament medicamentos. Din pacate aceste colonii au dobandit capacitatea de a lupta impotriva Varrozei , dar au pierdut o buna parte a calitatilor unui stup economic(capacitatea de plus valoare pentru apicultor).Si de aceea, provocarea este de a integra intr-un mod armonios si echilibrat toate aceste insusiri biologice.

Proiectul poate fi impartit in trei faze:

a) Reginele care comporta in mod vizibil si repetat un bun comportament VSH vor fi utilizate in primul “bazin”, din care se vor reproduce regine ce vor fi imperecheate cu un singur trantor provenit din cadrul aceleiasi populatii genice.Aceasta situatie v-a reduce diversitatea bazei genetice a fiecarei colonii pentru a creste incidenta alelelor VSH.Repetata in mod regulat si bine tintita aceasta procedura v-a putea creste incidenta la o probabilitate de 50% a alelelor incarcate cu aceasta insusire .Insusire care se manifesta cantitativ la mama regina(efectul aditiv).Coloniile sunt testate, ulterior intr-un ciclu foare scurt,prin scanarea ramelor in vederea identificarii incarcaturii cu Varroua pe rame/colonie.

b) Ameliorarea-optimizarea In aceasta faza se fac diferite combinatii pentru a crea o buna stabilitate si omogenitate a materialului genetic.Scopul este de a obtine si mentine trasatura VSH homozigota. Experienta coloniilor din America a fost ca in proportie de 70% aceste colonii au identificat si eliminate puietul infestat cu Varroua.

c) Difuzarea.Difuzarea se face catre apicultori sau grupe de apicultori care sunt capabili sa gestioneze un program de crestere si selectie.Creearea unei retele de acest fel are ca scop maximizarea calitatii si resurselor biologice difuzate. Evitarea unei baze genetice care se ingusteaza treptat prin combinatile repetate in cadrul aceleiasi populatii genice, este un alt scop al acestei etape. Stabilizarea si exprimarea caracterului VSH in cadrul unor populatii genice din ce in ce mai larga si diversa este deasemeni un alt deziderat. Pentru aceasta este nevoie de fini observatori, apicultori inzestrati cu o minte deschisa.